Ascunde-mi-ar munții gândurile
Sub culmi înghețate să pierd al meu dor!
În văi să se șteargă cuvinte,
Și lacrimi să curgă în nori!
În patru colțuri
Să mă țes!
Și un fus să mă vâre
În vântul turbat
Iar luna să-mi fure
Visul visat!
Să uit al meu Babel
Și fiii de zei,
Păduri neumblate
Să curme al meu dor!
Brazi înghetați să mă cheme
Poteci să mă poarte
Departe!
foto: arhiva personala, Negoiu, 2017